Povestea unui vegan – Bogdan Lucaci

Majoritatea vietii mele am fost nonvegan, adica o persoana care declara sus si tare ca iubeste animalele, dar totusi participam de trei ori pe zi la victimizarea celor mai vulnerabili dintre noi – animalele. Intr-o buna zi am luat decizia de a deveni vegetarian. A fost foarte usor pentru ca de mic copil imi era greata de carne. Eram mandru de noul meu statut, dar totusi complet ignorant. Habar n-aveam despre faptul ca nu exista nici o diferenta intre carne, lapte, oua, matase, lana, blana, etc. si despre conceptul de exploatare a cuiva, care este gresit din punct de vedere moral. Le spuneam oamenilor din jurul meu ca nu este nevoie sa consume animale pentru a trai sanatos si ca impun enorm de multa suferinta celorlalte fiinte. Asa cum am spus mai sus, eram ignorant si ipocrit. Consumam o cantitate mult mai mare de oua, cascaval, cas, etc. decat inainte, deci participam intr-o masura mult mai mare la exploatarea animalelor.

Asemeni multor oameni, nu stiam ca vaca, ca orice alt mamifer, da lapte doar daca este gestanta sau ca este imoral sa-I tratam pe altii ca si resurse, sa-i aducem in viata doar pentru a-i exploata. Am trait asa timp de un an si jumatate, poate doi, nu mai stiu exact. Nu cunosteam cuvantul vegan/veganism si ce inseamna acesta, nu cunosteam nici o alta persoana vegana in oras sau online. Apoi am decis sa nu mai consum nici un alt produs de origine animala, bineinteles dupa ce m-am documentat putin despre partea de sanatate si anume ca poti trai sanatos, chiar mai sanatos, fara a consuma produse de origine animala. Nici nu foloseam cuvantul vegan. Din ovo-lacto vegetarian imi spuneam vegetarian. Inca nu eram vegan, inca purtam pantofi din piele si foloseam alte produse obtinute din animale sau pe seama suferintei lor.

Deci nu am devenit vegan datorita unui documentar, unei carti sau pentru ca cineva mi-a zis despre veganism. A trebuit sa imi dau seama de majoritatea lucrurilor singur, de unele doar ulterior, dupa ce am intrat pe facebook si am cunoscut oameni cu aceleasi preocupari.

In concluzie, un drum lung, confuz si anevoios, o cale gresita pe care nu o recomand nimanui. Daca iti pasa de animale si daca cunosti pe cineva care este vegan profita de situatie, cere sa fii educat/a si transformati viata, fii vegan/a. Nu poti spune ca iti trebuie timp pentru ca si altii au facut la fel, veganismul nu este despre tine, este despre animale. Toti cei care am fost vegetarieni inainte am fost specisisti (discriminam pe baza de specie). Nu am fi adoptat niciodata aceasta pozitie daca am fi fost informati. Moralitatea nu este subiectiva.

Daca iti pasa de animale esti vegan/a, daca nu, atunci continui sa faci parte din cei care creeaza iadul pe care trebuie sa-l indure zeci de miliarde de fiinte nevinovate in fiecare an. Nu m-am simtit cu nimic mai deosebit ca si vegan, doar ca nu ma mai minteam, nu mai traiam o iluzie. In timp au aparut si efectele benefice asupra sanatatii. De exemplu tensiunea a revenit la valori normale (care erau inca ridicate ca si vegetarian).

A fi vegan nu este un sfarsit de drum. Este minimul pe care trebuie sa-l facem pentru animale. Orice altceva am face pentru animale, daca nu suntem vegani, este egal cu zero si scoate in evidenta confortul si lenea noastra, egoismul nostru.

A fi vegan este foarte usor, iti aliniezi actiunile, viata la ceea ce deja crezi – ca este gresit din punct de vedere moral sa impui suferinta asupra altora in absenta necesitatii sau vreunui conflict cu acestia. Este usor daca ai in vedere tot timpul scopul pentru care ti-ai schimbat viata – animalele.

Am trecut prin toate etapele, de la omnivor, la vegetarian, la vegan si acum sunt vegan abolitionist. De la o pozitie plina de furie, haotica, la o pozitie constructiva, clara, ferma, cu o fundatie bazata pe o teorie solida si logica. Regret in fiecare zi ca a fost necesar atata timp pentru a ajunge aici, regret ca nu am cunoscut mai repede pe cineva care sa ma educe. Pe de alta parte sunt recunoscator tuturor persoanelor pe care le-am intalnit si care m-au educat. Fara ajutorul si inspiratia lor nu as fi ajuns unde sunt acum.

Partea proasta este ca trebuie sa fii martor la ignoranta, nepasarea celorlalti, a majoritatii. Trebuie sa ai in vedere tot timpul scopul final si sa fii constient ca acesta nu va fi atins in timpul vietii tale. Daca nu ai in vedere aceste lucruri poate fi coplesitor, risti sa te implici in campanii monotematice care se concentreaza pe tratamentul animalelor, care discrimineaza pe baza de specie, doar ca sa simti ca faci ceva “acum” pentru animale. De asemenea, este o pierdere enorma daca la randul tau nu educi pe altii despre veganism ca baza morala, ca o pozitie de dreptate fata de animale si nonviolenta fata de orice alta fiinta umana sau nonumana.

Veganismul nu este despre suferinta animalelor sau dragostea fata de animale. Este o pozitie de sfidare nonviolenta a status-quo-ului din societatea noastra care considera celelalte fiinte drept obiecte/resurse/proprietate si de respect fata de viata in general, cu scopul final de abolire a folosirii animalelor ca mijloace pentru indeplinirea unor scopuri umane.

Trecutul nu il mai putem schimba. Putem schimba doar viitorul nostru si al celorlalte fiinte cu care impartim aceasta planeta. Daca vrei sa participi la schimbarea mentalitatii oamenilor devii vegan/a, apoi te educi pentru a putea sa-i educi pe altii.

Suntem singura voce pentru animale.

Bogdan Lucaci

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Add to favorites
  • Email
  • RSS

4 thoughts on “Povestea unui vegan – Bogdan Lucaci

  1. ai dreptate! sa fi vegan e usor, e greu cu ignoranta celorlalti dar cred ca trebuie !!! sa riscam si sa ne implicamm in campanii monotematice! cred ca i datoria ns! orice mijloc e bun sa ajutam la trezirea constiintelor, si nu mai fi nici pesimist! lucrurile se schimba si din ce in ce mai multa lume se trezeste! kiar anul acesta va fi un an miraculos si compasiunea fata de creaturi fara aparare o vom gasi mult mai usor, nu i vb sa fim pozitivisti dar kiar sunt semnale clare.. 😉 kiar si cuptorul de unde imi iau pizza peste zi, si unde totu era manjit cu mozzarella, a inceput sa faca si pizze vegane 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*