Ouale: Ce mananci in realitate?

Autor:   Ashley Capps

Acest articol a fost publicat originar in limba engleza de Free from Harm la Eggs: What Are You Really Eating?

 

eggs-hen-ovary-2

Gramada de galbenusuri de oua in dezvoltare aflate in ovarul gainii. Cele doua galbenusuri mari sunt complet dezvoltate si se vor desprinde de catre ovar pentru a incepe procesul crearii cojii. Foto: Tufts OpenCourseWare/ Creative Commons 3.0

 

 

Gainile ovuleaza pentru acelasi motiv pentru care si femeile umane o fac: pentru reproductie. La gaini, ovarele sunt un loc de dezvoltare al ovulelor (sau galbenusului). Ovarele femeii umane, de asemenea, contin ovule in dezvoltare. La femei, un ovul matur este produs de catre ovare o data pe luna. Daca ovulul nu este fecundat atunci va fi eliminat. Aceasta se intampla cu aproximativ doua saptamani inainte de menstruatie, reprezinta  varsarea mucoasei uterine,  un proces care cere  un efort imens din partea corpul femeiesc. Desi gainile nu menstrueaza, ciclul crearii si deplasarii unor oua mult mai mari in comparatie cu dimensiunea corpului lor este, fara indoiala, mult mai epuizant fizic, in special la gainile actuale care au fost create sa produca o asa  enorma rata artificiala de oua.

Cate oua depun gainile?

In realitate, procesul de creare si depunere a unui ou are nevoie de atata energie si munca incat, in natura, o gaina salbatica depune doar 10-15 oua pe an. (1,2) Gaina rosie salbatica – ruda salbatica din care se trage gaina domestica – depune oua o data sau de doua ori pe an, in medie 4-6 oua intr-un cuib. (3) Organismul lor nu poate rezista epuizarii fizice a depunerii a sute de oua pe care gainile domestice sunt fortate sa le produca prin manipulare genetica. Este o conceptie gresita ca gainile “dau” intotdeauna oua natural deoarece gainile ouatoare actuale au fost reproduse intensiv  pentru a da intre 250 si 300 de oua anual. In salbaticie gainile, ca toate pasarile, depun oua numai in sezonul de reproducere – indosebi primavara- si numai atatea oua incat sa asigure supravietuirea propriilor gene.

Sunt ouale pui de gaina morti?

Tehnic, nu, deoarece ouale vandute pentru consumul uman sunt nefertilizate, dar industria oualor ucide anual, in fiecare zi, milioane de pui nou nascuti ; mai mult de 260 de milioane sunt omorati anual numai in SUA. (4) In toate incubatoarele care furnizeaza gaini fermelor de oua, fermelor mici si celor entuziasti care cresc gaini in curtea casei, puisorii masculi sunt sortati si omorati la scurt timp dupa nastere, fiind tocati de vii in masini uriase de tocat, gazati sau lasati sa se sufoce in saci de gunoi sau tomberoane. Deoarece puisorii masculi nu vor depune niciodata oua si nu sunt rasa potrivita pentru a fi crescuti pentru carne (puii pentru carne au fost genetic manipulati astfel incat sa aiba mai mult muschi pe piept si mai multa “carne”), sunt considerati fara valoare in industria oualor si sunt indepartati ca fiind gunoi. Distrugerea puisorilor masculi este o procedura standard in industria oualor din toata lumea (vezi filmuletul de 5 secunde de mai jos – atentie! imagini cu impact emotional). Chiar si cele  mai riguroase reguli pentru certificarea etichetei  “umane”  in SUA,  permit omorarea puisorilor masculi de catre incubatoarele care furnizeaza gaini fermelor de oua. (5)

Film

Pentru a afla mai multe despre incubatoare vizitati Mercy for Animals

Procesul intesiv al crearii oualor

O gaina are nevoie de 24-26 de ore pentru a crea un ou (adaugand albusul, membranele invelisului si invelisul). Cand un galbenus este pe deplin dezvoltat este eliberat din ovar prin oviduct, un canal lung si complicat, continand 5 parti diferite: infundibulum sau trompa; maganum-ul; istmul; uterul si vaginul. Fiecare sectiune este ca o statie de oprire de-a lungul unei linii de asamblare si este specifica pentru o anumita etapa a formarii oului.

Prima oprire este in infundibulum, o portiune lunga, musculara, de 7-10 cm a oviductului, care “inghite”ovulul (sau galbenusul) eliberat de catre ovar. Ovulul ramane in infundibulum 15-18 minute iar aici va avea loc fertilizarea, daca gaina s-a imperecheat cu un cocos. Oricum, ouale vandute pentru consumul uman nu sunt fertilizate (majoritatea gainilor ouatoare n-au niciodata sansa de a se imperechea).

reproductive-tract-of-egg-hen

Tractul reproductiv al gainii. Foto: Universitatea Colegiului Agrar din Kentucky

Urmatoarea etapa in crearea oului se petrece in magnum, cea mai mare sectiune a oviductului, avand o lungime de 33 cm. Ovulul ( galbenusul) sta in magnum 3 ore,  timp in care se formeaza albumenul ( albusul). A treia oprire este in istmus, o portiune de tesut ingusta, unde sunt adaugate mebranele interne si externe ale oului in dezvoltare, pe o perioada de 75 minute.

Cea mai lunga etapa a crearii oului se petrece in uter. Aici se creaza invelisul imprejurul oului, durand 20 de ore. Invelisul oualelor este format majoritar din calciu carbonat , iar pentru fiecare ou produs, gaina trebuie sa extraga aproximativ 10% din calciul depozitat in oase. Acesta este motivul principal pentru care gainile ouatoare sunt cel mai frecvent afectate de osteoporoza, deoarece productia constanta a depuneii unui numar nenatural de oua le epuizeaza organismul de o imensa cantitate de calciu.

Urmatoarea oprire in productia oului este vaginul. Aici este locul unde un invelis subtire de mucus, numit si cuticula, este adaugat cojii. De asemenea, vaginul impinge oul prin orificiu sau cloaca, iesirea comuna prin care urina, fecalele si ouale sunt excretate.

Ouale si impactul producerii lor asupra sanatatii gainilor

sweet_pea_swollen_abdomen

Sweet Pea avand peritonita. Foto: Robert Grillo

Rata enorma artificiala a efortului intensiv, consumatoare de energie, a producerii oualor, pe care gainile moderne sunt fortate s-o sustina inseamna ca, chiar si la fermele mici si in curtile oamenilor, gainile sunt practic prizoniere in propriile corpuri. Supraproductia de oua este responsabila pentru numeroasele boli ale gainilor, incluzand adesea boli fatale ale tractului reproductiv,  osteoporoza acompaniata de fracturi ale oaselor, si, in unele cazuri, paralizie totala a scheletului, numita si “cage layer fatigue”.

Osteoporoza si fragilitatea oaselor datorate ratei artificiale de depunere a oualor sunt, de asemenea, exacerbate din cauza lipsei de miscare: mai mult de 95% din gainile ouatoare din SUA isi petrec intreaga viata inchise in custi atat de mici incat nu-si pot intinde aripile. (5)

In momentul in care gainile sunt trimise la abator la varsta de 1,5 – 2 ani, aripile si oasele lor sunt strapunse de fracturi dureroase.

Bolile reproductive ale gainilor ouatoare includ tumori ale oviductului, peritonite, blocaje de oua (ouale mari raman blocate fiind mai lent si dureros de eliminat) si prolaps uterin, o stare in care partea inferioara a oviductului nu reuseste sa se retraga inapoi in organism dupa depunerea oului. Ca si blocajul oului, prolapsul este adesea o consecinta a faptului ca pasarile mici  au fost genetic manipulate pentru a depune a rata enorma artificiala de oua mari.

sweet_pea_vet-300x224

Sweet Pea in ultimele zile de viata. Foto: Robert Grillo

Sweet Pea a fost o gaina salvata si indragita de Free From Harm, avand o dispozitie debordanta si o extraordinara dorinta de viata. A suferit cateva crize acute de peritonita a galbenusului, o boala comuna si frecventa cauza a mortii gainilor ouatoare. Peritonita galbenusului rezulta ca urmare a rupturii sau prezentei oualor cu coaja subtire sau altfel spus, oualor malformate, in oviduct.  Ouale cu coaja subtire sunt des intalnite la gainile de oua deoarece pasarile nu dispun de suficient calciu pentru a produce  un numar atat de mare de coji. Cand oul se sparge inauntrul gainii, aceasta duce la o acumulare de materie in putrefactie in oviduct si abdomen si cauzeaza umflaturi dureroase si adeseori infectii bacteriene fatale. In ciuda celui mai bun tratament veterinar, Sweet Pea a suferit cumplit in ultimele zile de viata cedand acestei boli ucigase.

rotting-egg-material-removed-from-hen-300x290

Mai mult de jumatate de kg de oua in descompunere indepartate de la o gaina bolnava. Foto: Peter Sakas

Dr. Peter Sakas, veterinarul care trateaza toate gainile salvate de la Free from Harm, ne-a trimis recent acesta poza (sus) dupa ce a indepartat chirurgical, mai mult de jumatate de kg de oua in putrefactie, din uterul unei alte gaini. El ne-a scris: “Aceasta este ceva ce intalnim adesea la gaini: complicatii ale tractului reproductiv, spargerea oualor, oua in descompunere, peritonita, ruperea oualor cand trec prin oviduct, tot felul de probleme. Este tragic cand sunt cazuri care nu pot fi ajutate dar noi incercam sa salvam aceste animale minunate!”

Am primit o gaina care era slabita, letargica si avea abdomenul marit. A fost o prolifica depunatoare de oua dar recent a incetat in a mai depune oua. Am internat-o, am stabilizat-o si dupa cateva zile am executat o operatie exploratoare. Am indepartat aproape jumatate de kg de oua in descompunere din oviduct (uter).

Jewel Johnson, care salveaza gaini la Danzig’s Roost in Colorado, ne-a scris in legatura cu mecanismul supraproductiei de oua la gainile ouatoare: “Am avut doua gaini care au murit pe masa de operatie. Uneia i-au fost gasite 14 oua inauntru. Doar pentru ca un ou ramane blocat si nu poate fi expulzat, aceasta nu opreste corpul in a produce un alt ou in ziua urmatoare, si cea urmatoare, si cea urmatoare…”

Dincolo de oua, dincolo de exploatare

Puii au fost domesticiti intotdeauna numai pentru un singur motiv: pentru a fi exploatati. Toti puii folositi pentru carne si oua sunt rezultatul secolelor de domesticire violenta si deceniilor de manipulatii genetice invazive care ii osandeste, chiar si pe cei care sunt indeajuns de norocosi in a fi salvati, la o viata nenaturala de fragilitate si boala. Aceasta inseamna ca toate ouale, chiar si cele ale gainilor salvate, sunt produsul injustitiei. Atata timp cat omul nu are nicio nevoie biologica de a consuma oua, putem refuza sustinerea acestei industrii exploatative, prin alegerea unor alternative pe baza de plante ale oualor in mancare.

Aceia care salveaza gaini le pot hrani cu propriile oua, pe care acestea le vor manca cu mult entuziasm, si pot macina cojile si adauga in mancarea lor pentru a le restaura atat de necesarul calciu.

Vegan-sausage-and-sunnyside-ups-300x231

Testate si gustate: aceste oua ochiuri din cartea de bucate The Non-Dairy Formulary sunt la gust atat de asemanatoare celor reale incat nu va va venii sa credeti.

Testate si gustate: aceste oua ochiuri din cartea de bucate The Non-Dairy Formulary sunt la gust atat de asemanatoare celor reale incat nu va va venii sa credeti.

Veganizarea felului tau de mancare cu oua preferat este usoara si delicioasa !

De la omlete pufoase la ouale ochiuri, de la savuroasele quiche la crema de zahar ars, (engleza)  ghidul nostru cuprinzator de “oua vegane” va prezinta incredibile creatii, poze care iti lasa apa-n gura si o multime de sfaturi pentru a gati fara oua.

Pentru mai multe informatii despre suferinta si abuzul gainilor in industria oualor, incluzand mai putin cunoscutele practici din fermele care vand oua de la gaini la sol, va rugam vizitati si articolul despre procedurile standard in industria oualor.

Vizitati toate (engleza) articolele noastre despre oua si gainile ouatoare.

____________________________

 

(1) University of Kentucky College of Agriculture, Food and Environment, Poultry Extension, Small and Backyard Flocks: Frequently Asked Questions. Retrieved 2/11/2014 from http://www2.ca.uky.edu/smallflocks/FAQs.html

(2) “Unlike most domestic hens, who have been selectively bred to lay eggs year-round, wild fowl breed and lay primarily in spring. The Red Jungle Fowl lays 10-15 eggs per year, and the average size of each brood is 4-6 chicks.” Humane Society of the United States, About Chickens. Retrieved 2/11/2014 from http://www.humanesociety.org/assets/pdfs/farm/about_chickens.pdf

(3) Encyclopedia of Life, Facts About Red Junglefowl. Retrieved 2/11/2014 from http://eol.org/pages/1049263/details

(4) An HSUS Report: The Welfare of Animals In the Egg Industry: http://www.humanesociety.org/assets/pdfs/farm/welfare_egg.pdf

(5) Rodriguez, Sheila. “The Morally Informed Consumer: Examining Animal Welfare Claims on Egg Labels“, Temple Journal of Science, Technology & Environmental Law, 51 (2011).

(6) An HSUS Report: The Welfare of Animals In the Egg Industry: http://www.humanesociety.org/assets/pdfs/farm/welfare_egg.pdf

– See more at: http://freefromharm.org/eggs-what-are-you-really-eating/#sthash.lVNb5ikl.dpuf

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Add to favorites
  • Email
  • RSS

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*