Impactul consumului de carne asupra mediului inconjurator

Sursa: Gevolgen van vlees op het milieu

In toata lumea exista 1,3 miliarde bovine, 1,8 miliarde oi si capre, 0,9 miliarde porci si 14,1 miliarde pui (nu toate sunt destinate industriei carnii). Productia de carne are un impact mai mare asupra mediului decat cea a produselor vegetale. Cresterea animalelor are nevoie de spatiu mare, apa, energie si are implicatii dramatice asupra mediului datorita defrisarilor padurilor, efectului de sera, eroziunii solului, acidificarea si poluarea apelor, eutrofizarii si diparitiei anumitor soiuri de plante. Carnea este cu mult mai putin eficienta in hranirea omenirii decat produsele vegetale. Aceasta deoarece nutrientii din hrana animalelor nu se regasesc in carnea pe care omul o consuma. Nutrientii si energia din hrana animalelor sunt folosite de catre acestea pentru miscare si mentinerea temperaturii corpului. Pentru 1 kg de proteina animala sunt necesare 5 kg de proteina vegetala. Peste 40% din grane au ca destinatie hrana animalelor. Acestea pot fi folosite mai eficient pentru a hrani oamenii din zonele sarace.

Solul

La nivel global exista 49 milioane km patrati de pamant arabil. Aproximativ 69% este folosit pentru animale, restul de 31% este teren agricol. Din acesta 1/4 este utilizat pentru producerea hranii animalelor. Rezulta ca aprox. 76% din totalul terenurilor agricole este destinat cresterii animalelor.

Pe langa aceasta Uniunea Europeana importa 70% din hrana destinata animalelor din tari care nu sunt membre UE. Aceasta ne duce cu gandul la expresia: “Terenul agricol european este in stare sa hraneasca europenii dar nu si animalele acestora din ferme”. Aceasta o afirma Uniunea Europeana.

Defrisarea padurilor

Defrisarire constituie o problema grava, cauza principala fiind animalele din ferme. Multe paduri sunt defrisate pentru a se crea teren agricol. In general acestea sunt folosite ca pasuni pentru pascut sau pentru a se produce hrana destinata animalelor. 70 % din totalul defrisarilor este facuta pentru animale. Zilnic dispar suprafete de paduri echivalente cu 5000 de terenuri de fotbal. Deci 3500 sunt pentru animalele din ferme. In America Centrala si de Sud numarul animalelor a crescut din 1950 de la 4,2 milioane la 9,6 milioane. Totalul pajistilor pentru animale a crescut in 40 de ani de la 3,9 la 13,4 milioane hectare. Jumatate din aceste terenuri sunt secatuite din cauza ca solul contine foarte putini nutrienti iar iarba nu mai creste , astfel ele fiind abandonate. Cantitati foarte mari de hrana pentru animalele din Europa provine din America Centrala si de Sud. Deci si Europa se face vinovata pentru aceste defrisari.

Defrisarea are urmari catastrofale asupra mediului din zona respectiva. Odata cu copacii dispare si biodiversitatea din regiune. Aceasta inseamna ca dispar animale si plante. De asemenea are loc si eroziunea solului deoarece acesta nu mai este sustinut de radacinile copacilor. Astfel pamantul se imprastie si au loc alunecari de teren. Mai departe, defrisarile au impact si asupra climei deoarece copacii si plantele transforma dioxidul de carbon in oxigen fiind astfel eliminate mai putine gaze cu efect de sera.

Daca padurile sunt defrisate clima va fi afectata, se incalzeste din ce in ce mai mult cu toate urmarile sale.

Schimbarea climei

Asa cum am amintit mai sus, cresterea animalelor are impact indirect asupra climei din cauza defrisarilor. Dar are si impact direct. 16% din totalul emisiilor de gaz metan se datoreaza acestora. Metanul este responsabil pentru 20% din schimbarea climei. Metanul se elibereaza in atmosfera in urma digestiei rumegatoarelor, cum ar fi vitele. Ingrasamantul (excrementele) animal are si el impact asupra climei deoarece este folosit pentru culturile de plante astfel facandu-se responsabil pentru 80% din totalul dioxidului de azot eliberat in aer. Acest gaz contribuie cu 6% la incalzirea climei. Gazele emanate la transportul hranei destinata animalelor, a animalelor in sine si a carnii se adauga celor de mai sus.

Eutrofizarea si acidificarea

O alta problema generata de cresterea animalelor este eutrofizarea. Aceasta inseamna ca substante ca azotul si fosforul sunt eliberate in mediul inconjurator perturband legile naturii. Excrementele animalelor sunt motivul principal al eutrofizarii dar si apa folosita pentru animale si reziduriile aferente. Aceste substante polueaza apa si solul. Prin folosirea acestora in agricultura metalele grele trec in hrana omului prin plante. O cantitate mare a acestora poate avea consecinte devastatoare asupra sanatatii noastre.

Ingrasamantul stimuleaza fertilitatea terenului agricol dar prea mult ingrasamat este nociv. In multe tari, printre care si Olanda, se obtine mai mult ingrasamant decat se foloseste in agricultura ( 1kg carne de porc este responsabil pentru 16 kg excremente). Adesea se foloseste si ingrasamant chimic. Jumatate din cantitatea de fosfor si azot care se imprastie pe sol nu este preluata de catre plante si ramane pe sol polundu-l.

De asemena acidificarea reprezinta si ea o mare problema. Compusi ai sulfului si azotului ajung in contact cu solul, apa si aerul. Aceasta, pe langa eutrofizare, deregleaza echilibrul ecosistemului. Padurile si pajistile se usuca. Alte urmari sunt: moartea pestilor, poluarea solului si apei de suprafata, acidifierea lacurilor. In acest mod ia nastere asa-zisa “ploaie acida”. Cresterea animalelor este responsabila pentru 31% din acidifiere deoarece ingrasamantul contine mult amoniac. Aprox. 95% din totalul emisiilor de amoniac provin de la cresterea animalelor, indeosebi de la cea a vitelor si porcilor. Amoniacul distruge pajistile verzi, muschii si micile animale.

Consumul de apa

In toata lumea agricultura este cea mai mare consumatoare de apa. Aici se folosesc 65% din rezervele globale de apa dulce. O mare parte este destinata cresterii animalelor. De exemplu prin cultivarea granelor folosite ca hrana pentru acestea. Mai departe se utilizeaza ca apa de baut pentru animale, pentru curatenia locului unde acestea sunt crescute si pentru prelucrarea carnii. Producerea unui kg de proteina animala are nevoie de aprox. 100 de ori mai multa apa decat producerea unui kg de proteina vegetala. In tabelul de mai jos puteti observa de cata apa este nevoie pentru a obtine 1kg de produs (pe kg produs si nu pe kg proteine).

Consumul mare de apa poate nu reprezinta cea mai grava problema. Insa apa este poluata din cauza diverselor substante toxice din ingrasamant si a pesticidelor care se devarsa in apa. Aceasta trebuie din nou purificata, proces ce este foarte costisitor. Din cauza cantitatii mari de apa folosite aici, va ramane o cantitate mai mica disponibila pentru agricultura si pentru baut.

Produs agricol:

Apa necesara/kg

cartofi 500 l
grane 900 l
porumb 1.400 l
soia 2.000 l
carne de vita 16.000 l

Proteinele

Economic vorbind, probabil ca n-ar fi chiar atat de tragic ca pentru obtinerea carnii sunt necesare mai mult teren si apa decat pentru producerea alimentelor vegetale. Poate numai daca produsele din carne ar avea un randament mai mare. In tabelul de mai jos sunt reprezentate diverse sorturi de carne alaturi de oua si lapte. In dreptul fiecarui nume sunt trecute cifre ce reprezinta energia si proteinele. Aceste cifre indica raportul dintre input-ul de energie si proteine utilizate de catre organismul uman si output-ul sub forma de produse animale (exemplul Olandei). O cifra mai mica decat 1 indica faptul ca conversia este ineficienta.

Observati ca doar carnea de vita a bovinelor crescute cu hrana naturala poate fi considerata cat de cat eficienta. Daca ne uitam atent la cifre doar 10% din carnea consumata poate fi considerata eficienta. Si asta netanand cont de implicatiile devastatoare asupra mediului si a consumului de apa.

Produs animal:

Energie

Proteine

oua 0.23-0,24 0.36-0.40
carne de vitel 0.29 0.33
carne de pui 0.28-0.29 0.43-0.62
carne de porc 0.31-0.40 0.29-0.34
carne de vita 0.65 1.19
carne de vita (hranite cu ingrasamant) 0.41 0.94
carne de vita (hranita natural) 1.30 2.70
lapte 1.07-2.90 2.08-3.40

Nota: eutrofizare = proces natural sau artificial de imbogatire cu materii organice si cu substante nutritive a apelor lacurilor si baltilor. Prin actiunea sa pe termen lung, acest fenomen face ca apele sa fie din ce in ce mai sarace in oxigen, distrugand in final fauna acvatica.

Nota traducatorului: Concluzia care se poate trage de aici este aceea ca, consumul de carne si produse animale distruge mediul inconjurator (distrugerea florei si faunei terestre si acvatice), incalzirea climei, care a atins deja cote alarmante, si neeficacitatea acestui consum din punct de vedere al energiei si proteinelor. Si sa mentionam si impactul nociv asupra sanatatii noastre, pe care il vom prezenta pe larg intr-un alt articol.

Sursa: Gevolgen van vlees op het milieu

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Add to favorites
  • Email
  • RSS

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*