12 Motive importante pentru a deveni vegan chiar azi

Autor:   Ashley Capps

Acest articol a fost originar publicat in limba engleza de Free from Harm la 12 Important Reasons to Go Vegan Today

1. Animalele vor sa traiasca; iubesc viata si le este frica de moarte

Am fost invatati sa ne gandim la animalele crescute pentru mancare – daca ne gandim totusi la ele – ca la o categorie abstracta, “animale de ferma” – fara nume, turme si carduri fara fete si ale caror caracteristici sunt cu greu deosebite din raurile nesfarsite de entitati indistincte. Dar animalele de ferma sunt indivizi cu personalitati si emotii unice, la fel ca si cainii si pisicile. Ele simt bucurie, afectiune si placere, la fel cum simt si frica, mahnire si durere. Ca si noi, ele formeaza legaturi de prietenie stransa si atasare emotionala si, ca si noi, incearca sa-si mentina viata.

Filmuletul de mai jos nu prezinta imagini grafice; arata o vaca care asteapta la rand sa fie omorata. In contrast cu aceasta este prezentata cea mai fericita vaca din lume.

2. Industriile oulelor si lactatelor cauzeaza, de asemenea, suferinte incomesurabile si moarte

Este o idee gresita ca la productia de oua si lactate animalele nu sufera. In realitate, industriile oualelor si lactatelor cauzeaza o suferinta enorma si omoara anual miliarde de gaini si puisori si milioane de vaci si vitei.

dead-egg-hen-with-eggs-copy-300x203

Gainile folosite pentru oua sunt sacrificate la varsta de 18-24 luni, atunci cand productia de oua scade.

In natura, gainile salbatice depun doar 10-20 de oua anual. Insa gainile domestice au fost manipulate genetic pentru a produce 250-300 de oua anual, aceasta conducand la dureri si adesea la tulburari fatale de reproducere. Mai mult de 95% din gainile folosite pentru oua sunt inghesuite in custi atat de mici incat nu-si pot intinde aripile iar majoritatea oualor “cage-free” si “free range” (nt:de la gaini crescute la sol) provin de la gaini tratate mizerabil, inghesuite cu miile in sali infecte. Cele mai multe gaini folosite pentru oua au o portiune a ciocului retezata pentru a le impiedica sa se ciupeasa, in conditii de suprapopulare; iar  in incubatoarele unde puisorii sunt crescuti pentru a fi trimisi la fermele pentru oua – incluzandu-le pe cele  etichetate uman, fermele mici si cele din curtea caselor- 6 miliarde de puisori masculi sunt omorati in fiecare an fiind sufocati sau tocati de vii.

Quality-Calf-Care-300x217

Vitelusele din aceasta mica ferma de lapte au fost luate de langa mama lor si sunt crescute in custi individuale. Vezi filmul.

In mod similar, toate fermele de lapte depind de exploatarea sistemului reproductiv al femelelor si pe distrugerea maternitatii. Ca toate mamiferele, vacile produc lapte pentru a-si hranii puii. La fermele de lapte, incluzandu-le pe cele mici si cele etichetate uman, viteii sunt in permanenta indepartati de langa mame, la cateva ore de la nastere, astfel incat oamenii pot lua laptele destinat lor. Viteii sunt omorati pentru manzat sau crescuti pentru carne ieftina. Vitelele isi traiesc primele 2-3 luni din viata izolate in custi individuale, cu nicio grija materna de-a lungul unei perioade cand au cea mai multa nevoie. Gainile folosite pentru oua si vacile folosite pentru lapte sunt, de asemenea, omorate atunci cand productia se micsoreaza, la numai o fractiune din media de varsta normala.

Aflati mai multe despre nedreptatile din spatele oualor si lactatelor, chiar si la asa-numitele ferme umane, in articolele (engleza):  Eggs: What Are You Really Eating? si 10 Dairy Facts the Industry Doesn’t Want You to Know

 

3. Stiinta confirma: Nu avem nevoie sa consumam produse animale

tombstone_400

 

O dieta vegana echilibrata poate cu usurinta asigura toti nutrientii de care avem nevoie. Expertii in sanatate din toata lumea sunt la curent deja  cu multele evidente stiintifice care demonstreaza  ca o dieta vegana nu numai ca este o optiune viabila pentru orice varsta dar si cu faptul ca, consumul de alimente vegetale in loc de cele animale poate oferi beneficii de sanatate signifiante, incluzand reduceri in incidenta a obezitatii, diabetului, tensiunii marite, colesterolului marit, infarcturilor, atacurilor cerebrale si a unor tipuri de cancer.

In 2009 Academia Americana de Nutritie si Dieta, cea mai veche, cea mai mare si inainte de toate cea mai puternica autoritate in materie de dieta si nutritie din SUA, recunoaste, de asemenea, faptul ca oamenii nu au o nevoie genetica de produse animale. In pozitia publica exprimata despre dietele vegetariene si vegane, aceasta scrie: “Este pozitia Asociatiei Dietetice Americane ca dietele vegetariene bine planificate, incluzand dietele strict vegetariene si vegane, sunt sanatoase, adecvate nutritional si pot asigura beneficii de sanatate in prevenirea si tratamentul unor boli. Dietele vegetariene bine planificate sunt adecvate pentru persoanele in orice stadiu de viata, incluzand sarcina, alaptarea, varsta frageda, copilaria si adolescenta, cat si pentru sportivi.”

Aflati mai multe in articolele noastre (engleza) Catching Up With Science: Burying the “Humans Need Meat” Argument si Vegan Diets: Sorting Through the Nutritional Myths.

 

 

4. Razboiul industriei agricole cu animalele salbatice

raccoon-bodygrip-trap-copy

Un raton lasat sa moara intr-o capcana pentru picior.

In timp ce multi oameni sunt la curent cu faptul ca mai mult de 10 miliarde de animale terestre sunt omorate anual in SUA, putini stiu ca doar in ultima decada mai mult de 30 de milioane de animale salbatice – multe pe cale de disparitie – au fost omorate in mod brutal de o latura secreta a USDA, care este insarcinata in primul rand sa distruga animalele salbatice considerate o amenintare pentru agricultura animala.

Programul Controlul Distrugerilor Animalelor al USDA a fost initiat in 1931 pentru a monitoriza si distruge animalele salbatice care sunt considerate daunatoare industriei vestice a cresterii animalelor. Mai tarziu, guvernul a schimbat numele programului in “Wildlife Services” (“Serviciul animalelor salbatice”), la sfatul strategilor relatiilor cu publicul, si au schimbat motto-ul lor cu mult mai blajinul “Convietuind cu animalele salbatice.”

coyote-neck-snare-copy

Un coiot mort atarna intr-un lat de gat al administratiei guvernamentale. Poza facuta de un fost angajat al Wildlife Services.

In realitate, Wildlife Services cheltuie milioane de dolari ai paltitorilor de impozite, pentru a omori carnivorele native si pradatorii – coioti, lupi, ursi, lei de munte si multi altii – in avantajul industriei animaliere. Aceste animale sunt omorate cu cele mai violente si macabre metode imaginabile: impuscate din elicopter, otravite, gazate, rupte in bucati de caini special antrenati, strangulate in laturi pana la moarte, cu picioarele prinse in capcane in care se sting de o moarte dureroasa si lenta.

Din milioanele de animale omorate anual de Wildlife Services, probabil coiotii sunt cei mai vizati. In fiecare an, zeci de mii de coioti au parte de o moarte lenta, agonizanta, in capcane, din simplul motiv ca Wildlife Services nu este obligata sa-si verifice capcanele iar personalul nu se intoarce cu saptamanile sa le verifice.

Muncitorii, de asemenea, omoara anual, “neintentionat”, zeci de mii de animale “adiacente”, prin lipsa de discernamant in plasarea capcanelor si otravirilor exccesive. Victimele colaterale includ vulturii aurii si plesuvi care sunt protejati prin lege (care in mod frecvent mor in capcane pentru picioare si in laturi), castorul, armadillo, bursucii, bufnitele Americane, sconcsii cu nas de porc, pecarii, antilopele Americane, porcusorii teposi, marele starc albastru, rata ruddy, broastele testoase, vulturii, nevastuicile cu coada lunga, marmotele, porumbelul mourning, soimul cu coda rosie, ursii negrii, cocorul sandhill si cel cu coada inelata; precum si vulpile si vidrele de rau, tot accentul fiind pus pe eforturile de conservare si restaurare. Mii de caini si pisici domestici sunt, de asemenea, omorati cand cad in capcane sau mananca otrava.

eagle-in-snare-e1419735318550

Vultur plesuv prins intr-o capcana de picior. Poza: wyominguntrapped.org

Milioanele de animale urmarite si distruse de Wildlife Services mananca alte animale pentru a supravietui. Oamenii nu au nicio nevoie biologica in a consuma produse animale si majoritatea dintre noi au acces la mancare vegetala. Sa omori animale pentru mancare atunci cand avem alte optiuni, si omorand animale salbatice nevinovate care nu au alta optiune, sunt in mod egal practici lipsite de temei.

Trebuie tinut cont ca transferul de la fermele industrializate la cele asa-numite “umane”, ferme unde animalele pasc, nu vor face decat sa mareasca numarul de animale salbatice omorate. Cum remarca si John Robbins: “Pretul pe care tarile vestice si viata salbatica trebuie sa-l plateasca pentru turmele care pasc este greu de exagerat… distributia mare a vitelor pentru carne care pasc (si a altor produse animale) nu vor face decat sa creasca pretul deja devastator.”

Pentru o imagine mai buna despre munca infioratoare a Wildlife Services vizinati raportul investigatiei: http://www.sacbee.com/news/investigations/wildlife-investigation/article2574599.html

5. Impactul agriculturii animale asupra foametei la nivel global

animals-compete-for-drinking-water

Agricultura animala solicita folosirea intensiva a apei in comunitati care deja sufera de deficit de apa. Poza: creative commons.

 

Din cei 7 miliarde de oameni de pe planeta, mai bine de 1 miliard sunt malnutriti iar 5 milioane de copii mor de foame in fiecare an.

Hranind animalele din ferme cu jumatete din productia de grane a lumii nu este numai un mod grosolan ineficient al folosirii proteinei ci si o risipa zguduitoare a resurselor naturale, avand nevoie de mai mult pamant, apa si energie decat cultivarea plantelor pentru consumul direct al oamenilor.

Dependenta de cresterea animalelor, de asemenea, pune in primejdie comunitatile impovarate unde alimentele si resursele sunt deja insuficiente, unde familiile nu-si pot permite sa se hraneasca adecvat si sa procure apa pentru animalele din ferme.

Va rugam aflati mai multe despre modul in care fermele de animale contribuie la insecuritatea hranei si foametei globale (engleza)  aici.

6. Impactul agriculturii animale asupra climei si mediului

Cresterea animalelor este singura sursa, cauzata de om, a gazelor de sera, folosirii si degradarii pamantului; sursa numarul unu in poluarea apei dulci si principalul motiv al distrugerii padurilor tropicale. De asemenea, este cauza principala a poluarii aerului, pierderea habitatului si extinctia speciilor animale si este foarte ineficienta in folosirea resurselor naturale si asa limitate. Natiunile Unite au facut apel pentru trecerea la o dieta vegana, acolo unde aceasta este posibila, ca cel mai efectiv mod in a combate schimarea climei, foamei mondiale si devastarii ecologice.

hog-waste-lagoon-e1419802588365

Imprejurimile unui singur abator de porci pot contine sute de lagune cu deseuri. Interactiunea dintre bacterii, sange, placente, purcelusi nascuti morti, urina, excremente, chimicale si medicamente coloreaza roz, in mod frecvent, aceste lagune.

Chiar si cu metodele intensive ale cresterii animalelor, care domina la momentul actual in agricultura animalelor, animalele de ferma inca folosesc 30 % din suprafata terestra a intregii planete. Daca incercam sa le lasam sa pasca iarba, cele 100 de milioane de vite aflate doar in SUA, asa cum sugereaza avocatii umani/ecologisti ai fermierilor, turmele vor avea nevoie (folosind estimarea conservativa de 10 acri pe vita) de aproape jumatate din teritoriul tarii – care nu include pamantul de care am avea nevoie pentru cresterea libera a porcilor, gainilor, oilor si caprelor.

De asemenea, este estimat ca vitele care pasc produc de 4 ori mai multe gaze de sera decat vitele crescute in spatii inchise. Aceasta se intampla deoarece vitele care pasc iarba, asa cum a intentionat natura, cresc mai lent decat vitele hranite cu grane si deci au nevoie de mai mult timp pentru a atinge greutatea necesara pentru a fi sacrificate. Cu cat ii ia mai mult vacii sa creasca, cu atat mai mult metan si dioxid de azot emite. Animalele din fermele din SUA, din care 98% sunt crescute industrial, deja genereaza anual miliarde de tone de balegar, contribuind la enormul 65% din totalul mondial al dioxidului de azot cauzat de om. (Dioxidul de azot este chiar un mai mare potential contribuitor la incalzirea climei decat metanul).

Organizatia care cerceteaza mediul, Worldwatch Institute, observa: “A devenit evident faptul ca apetitul omului pentru carnea de animal este forta motrice din spatele fiecarui eveniment major al deteriorarii mediului, care acum ameninta viitorul omenirii – defrisarile, eroziunea, imputinarea apei potabile, poluarea aerului si a apelor, schimbarea climei, pierderea biodiversitatii, injustitia sociala, destabilizarea comunitatilor si raspandirea bolilor”.

7.  O dieta vegana este mai buna pentru inima ta

581917_515396001832341_1409902592_n

Cauzele principale ale deceselor, atat pentru barbati cat si pentru femei, in Statele Unite ale Americii, sunt bolile de inima. In fiecare zi aproape 2600 de americani isi pierd viata din cauza unei boli de inima, cea mai comuna forma fiind boala coronariana de inima, cunoscuta si sub numele de boala coronariana a arterelor sau arteroscleroza. Arteroscleroza apare atunci cand straturi de depuneri, de obicei depozite de colesterol, se acumuleaza in arterele principale si incep sa obstructioneze trasportul sangelui si oxigenului spre inima. Depunerile arteriale sunt, de asemenea, o cauza principala a atacurilor cerebrale, a patra cauza a decesului americanilor in fiecare an.

In timp ce si alti factori pot afecta nivelul colesterolului si bolile de inima (incluzand fumatul, exercitiile fizice, presiunea sangelui si greutatea corporala), una dintre cauzele cele mai signifiante ale bolilor de inima este colesterolul din dieta. Organismul nostru produce tot colesterolul de care are nevoie astfel ca, consumul de produse animale contribuie la cresterea exccesiva a nivelului acestuia. (Nu exista colesterol in alimentele vegetale). Produsele animale sunt, de asemenea, pline de grasimi saturate care, spre deosebire de grasimile nesaturate, forteaza ficatul sa produca si mai mult colesterol.

Din fericire, pentru cei mai multi oameni, prevenirea bolilor coronariene de inima se realizeaza simplu prin eliminarea produselor animale, adoptand o dieta vegana sanatoasa, facand exercitii fizice si evitand fumatul. Dar si dupa preventie, o dieta vegana este singurul tratament dovedit stiintific care stopeaza bolile de inima.

Dietele vegane au demonstrat ca reduc nivelul LDL sau colesterolul “rau”. In conformitate cu un studiu publicat in Jurnalul American de Cardiologie, o dieta saraca in grasimi reduce LDL-ul cu 16% dar o dieta vegana bogata in nutrienti reduce LDL-ul cu 33%. Continutul de fibre din dieta vegana ajuta, de asemenea, la incetinirea absorbtiei colesterolului. Produsele animale nu contin fibre.

Vezi de asemenea (English): Reversing Heart Disease Without Surgery or Drugs

8. De asemenea, o dieta vegana poate preveni si vindeca si alte boli

studiul_china

De fapt, o dieta integrala numai pe baza de vegetale poate preveni, si in anumite cazuri si vindeca, multe dintre cele mai cumplite boli. Dr. T. Colin Campbell este biochimistul american ale carui cercetari se concentreaza pe efectele nutritiei umane pe termen lung. Impreuna cu fiul sau, Dr. Campbell a scris bestseller-ul international “Studiul China”, bazat pe rezultatele unui proiect de cercetare de 20 de ani, condus sub auspiciile  Universitatii Cornell, Universitatii Oxford si Academiei Chineze de Medicina Preventiva, un studiu descris de ziarul The New York Times ca “Grand Prix-ul epidemiologiei”.

Studiul China examineaza legaturile dintre consumul de carne, oua si lactate si bolile cronice, incluzand bolile de inima, diabetul, cancerul la san, cancerul de prostata si cel de colon. Bazat pe o meta-analiza a dietei si incidentelor bolilor in mii de oameni din randul populatiei rurale din Taiwan si China, dr. Campbell conclude ca persoanele care au consumat alimente integrale, au avut o dieta pe baza de produse vegetale – excluzand toate produsele animale – pot preveni, reduce si in multe cazuri vindeca dezvoltarea a numeroase boli, incluzand marea majoritate a bolilor fatale din Vest.

“Ce a facut acest proiect extrem de remarcabil este faptul ca, dintre multele asociatii care sunt relevante dietei si bolii, atat de multe s-au indreptat catre aceeasi descoperire: persoanele care au mancat cele mai multe alimente de origine animala sunt si cele care s-au imbolnavit de cel mai des de boli cronice. Chiar si cantitati relativ mici de alimente animale au fost asociate cu efecte adverse. Persoanele care au mancat cel mai mult alimente vegetale au fost si cele mai sanatose si cu tendinte de a evita bolile cronice. Aceste rezultate nu pot fi ignorate.”

In alta parte a lumii, in 2013, cea mai mare societate de asigurari de sanatate din SUA, Kaiser Permanente, cu mai mult de 9 milioane de asigurati de sanatate, a publicat un articol in propriul jurnal stiintific medical recomandand ca medicii ar trebui sa ia in considerare recomandarea unei diete vegane tuturor pacientilor lor. In articol se noteaza: “mancatul sanatos poate fi obtinut cel mai bine cu o dieta vegana, pe care o definim ca un regim care incurajeaza dieta integral bazata pe vegetale si descurajeaza carnea, produsele lactate si ouale si, de asemenea, si produsele rafinate si procesate… Medicii ar trebui sa ia in considerare recomandarea unei diete bazate pe plante tuturor pacientilor lor, in mod special celor cu tensiune mare, diabet, boli cardiovasculare sau obezitate.”

9.  Nu suntem lei

comparative-anatomy-of-carnivores-omnivores-herbivores

“Luam in considerare din nou anatomia unui carnivor si a unui omnivor, incluzand imensa deschizatura a gurii, un maxilar care opereaza ca o balama, cu dinti ca pumnalele si gheare ascutite. Toate aceste trasaturi permit leului sau ursului sa-si foloseasca corpul pentru a ucide prada. Animalele ierbivore, in contrast, au buze carnoase, o deschizatura mica a gurii, o limba groasa si musculoasa si un maxilar mai putin mobil, care faciliteaza mastecatia, sfaramarea si macinarea. De asemenea, ierbivorelor le lipsesc ghearele ascutite. (14) Aceste calitati sunt bine adaptate pentru a manca plante, care asigura nutrientii atunci cand peretii celulelor din care sunt compuse sunt sparti, un proces care are nevoie de zdrobirea alimentelor cu miscari laterale, mai degraba decat simplu a le inghiti in bucati mari asa cum o fac carnivorii sau omnivorii cand inghit carnea.

Ierbivorele au un sistem digestiv in care stomacul nu este atat de spatios ca cel al carnivorilor sau omnivorilor, o trasatura care se potriveste pentru hranirea mai deasa si in portii mai mici, care este permisa de o dieta din plante (care raman pe loc si sunt mai usor de consumat), decat imbuibarea sporadica a pradatorului cu prada sa. (15) Stomacul ierbivorului este, de asemenea, mai mare in pH (inseamna ca este mai putin acidic) decat cel al carnivorului sau omnivorului, poate si din cauza ca plantele in mod normal nu sunt purtatoare de bacterii periculoase, care sunt asociate cu carnea in descompunere.

Intestinele inguste ale ierbivorelor sunt destul de lungi si permit digestia de lunga durata si complexa a carbohidratilor prezenti in plante. In aproape oricare respect, anatomia umana este mai asemanatoare cu cea a animalelor ierbivore (ca si gorila si elefantul) decat cu cea a speciilor carnivore si omnivore. (16) Deschizatura gurii noastre este mica; dintii nu sunt extrem de ascutiti (chiar si “caninii” nostrii) si buzele si limbile noastre sunt musculare. Maxilarele noastre nu sunt foarte stabile (si sunt foarte usor de dislocat intr-o batalie cu prada) dar sunt relativ mobile si permit o miscare laterala, care faciliteaza zdrobirea si macinarea plantelor”.

Cititi fragmentul intreg despre anatomia comparativa de Sherry F. Colb din cartea ei “Mind if I Order the Cheeseburger?” si Alte intrebari pe care oamenii le pun veganilor

Vezi de asemenea (Engleza): 9 Reasons Your Canine Teeth Don’t Make You a Meat-Eater

10. Chiar si fermierii din industria lactatelor si carnii devin vegani

Harold-Brown-vegan21

Harold Brown, fost fermier de vite pentru carne si lapte.

Harold Brown este un fost fermier care crestea vite pentru lapte si carne. El s-a nascut la o ferma de vite din Michigan si si-a petrecut jumatate din viata in agricultura. Dupa o criza personala de sanatate si confruntandu-se cu boli de inima in familie, a devenit vegan. Viata sanatoasa cu o dieta vegana l-a determinat sa-si reexamineze prezumtia anterioara despre mancatul animalelor si, in curand, s-a convins de faptul ca exploatarea si uciderea animalelor pentru hrana este imorala. Fiind acum activist vegan, este fondatorul Farm Kind si unul dintre personajele documentarului Peaceble Kingdom: The Journey Home (Imperiul pacii: Drumul spre casa).

Cand este intrebat despre asa numita ferma umana, Harold raspunde:

“ Am auzit adesea cuvantul “uman” folosit in legatura cu carnea, lactatele, ouale si alte produse… Am gasit acest lucru intotdeauna ciudat deoarece intelegerea mea a ceea ce inseamna uman inseamna a actiona cu bunatate, tandrete si mila. Pot sa va spun, ca si fost fermier de vite, ca in timp ce poate fi adevarat ca poti trata animalele de ferma cu bunatate si le poti arata tandrete, mila este o problema diferita.

… Cu greu ma gandeam de doua ori la lucrurile pe care trebuia sa le fac la ferma: transportul vitelor, castrarea, indepartarea coarnelor si chiar am participat la transarea lor.

In present ma intreb din ambele perspective, vechiul si noul eu, ce inseamna uman in modul in care este folosit? Omul vechi din mine spune: “Acesta este un cuvant straniu in a fi asociat cu carnea, lactatele si ouale dar hei, daca ajuta a vinderea mai multor produse, de ce nu?” Omul nou din mine se intreaba: “In zielele acelea as fi putut si am crescut animale cu bunatate si tandrete dar le-am aratat mila? Mila – o trasatura umana unica referitoare la  producerea suferintei.”

Cititi mai multe profile ale fostilor fermieri care au devenit vegani (engleza) aici.

11. Nu exista agriculatura animala umana

3-sweet-pigs-pig-save-copy-300x208

Porci aflati in ultimele momente de viata, intr-un camion care ii transporta la abator. Poza: Toronto Pig Save

Existenta etichetelor, ca si “crescute la sol”, “fara-custi” si “umana”, atesta ingrijorarea in continua crestere a societatii, cu privire la bunastarea animalelor crescute pentru hrana. Dar in acelasi timp, consumatorii de carne, oua si lactate care activeaza pentru un tratament “uman” al animalelor din ferme, se confrunta cu un paradox inevitabil: miscarea pentru un tratament mai bun al animalelor se bazeaza pe ideea ca este gresit sa le producem suferinta fara a fi necesar; dar in acelasi timp, omorand animalele atunci cand nu avem nevoie sa le mancam, constituie actul final de inducere a suferintei fara necesitate.

Spre deosebire de animalele care omoara alte animale pentru a se hrani, noi putem alege. Ele omoara din necesitate pe cand majoritatea dintre noi o facem pentru placerea gustului sau din convenienta. Dar este o imensa diferenta de ordin moral intre a omori din necesitate si a omori pentru placere. Cand avem posibilitatea in a alege intre a cruta o viata sau a o lua, nu este nimic mai departe de a fi uman in a induce violenta si moarte in alte fiinte doar pentru ca ne place gustul si pentru ca ele nu se pot apara. Nu este drept.

De asemenea, multe dintre cruzimile la care sunt supuse animalele in fermele de animale sunt aceleasi practici de rutina si in fermele mici, free-range si cele certificate “uman”. Aceste includ: violarea sexuala si exploatarea reproductiva, distrugerea sistematica a maternitatii, mutilari dureroase executate fara anestezic si refuzul instinctelor si preferintelor esentiale pentru bunastarea de baza a animalelor.

Aflatiti mai multe la (engleza) : A Closer Look at What So-Called Humane Farming Means

12. Traind in conformitate cu valorile noastre

colleen-with-linus-steer

Colleen Patrick-Goudreau impreuna cu taurul Linus la Farm Sanctuary. Poza: Connie Pugh

“Fa-i altuia ceea ce ti-ar placea sa ti se faca si tie. Daca sunteti de acord cu aceasta expresie atunci credeti deja in veganism.” – Andrea Kladar

Se estimeaza ca 98% din cruzimile asupra animalelor sunt rezultatul alegerii pe care noi o facem in ceea ce priveste hrana. Desi evidentele stiintifice au demonstrat necontestat ca nu avem nevoie de carne, lapte sau oua pentru a trai. O data ce am inteles ca o buna sanatate nu necesita mancatul de animale si daca avem acces la alimente vegetale bogate in nutrienti, atunci a alege in continuare a consuma produse animale este o alegere in a provoca suferinta si a omori animalele pentru placere – pur si simplu pentru ca ne place gustul.

Dar ranirea animalelor pentru placere contravine valorilor de baza pe care le avem in comun – de aceea , de exemplu, ne opunem din principiu practicilor cum ar fi luptele de caini. Dar nu poate fi gresit sa ranim animalele pentru placere intr-un caz dar nu si in celalalt.

Singura cale prin care valorile noastre pot insemna ceva – singura cale prin care valorile noastre pot fi de fapt valorile noastre – este daca ele se reflecta in alegerile libere pe care le facem. Si in fiecare zi avem ocazia sa ne traim valorile prin alegerile alimentare. Daca pretuim bunatatea si nu violenta, daca apreciem compasiunea si nu provocarea suferintei fara a fi necesar si daca avem acces la produse alternative non-animale, veganismul este singura expresie consistenta a valorilor noastre.

 


 

Nota autorului: Este important in a realiza faptul ca veganismul nu este numai o dieta. Societatea noastra este construita pe exploatarea animalelor, de la imbracaminte si cosmetice la produsele de curatat, de la nemiloasele experimente medicale la inmultirea cainilor de rasa. Si in timp ce a trai vegan implica un efort in a evita folosirea animalelor in toate aspectele vietii, alegerea pe care o facem in ceea ce priveste hrana este un punct important de pornire.
Pentru a afla mai multe despre dieta vegana cititi ghidul nostru (engleza) Guide to Going Dairy Free si Guide to Veganizing Your Favorite Egg Dishes (cu sfaturi despre cum sa gatim fara oua). De asemenea, asigurati-va ca cititi si sumarul esential despre (engleza) nutritia vegana. Intrebari despre B12?Raspunsul aici. (engleza)
Pentru a afla mai multe despre modalitatile in care animalele sunt exploatate si ceea ce puteti face pentru a avea un impact, va rugam vizionati filmele The Ghosts In Our Machine si Earthlings.
De asemenea vizitati www.vegankit.ro

 

 

 

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Add to favorites
  • Email
  • RSS

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*